Ce pot face dacă fosta soție nu mă lasă să îmi văd copilul?

Una dintre cele mai adresate întrebări este „Ce pot face dacă fosta soție nu mă lasă să îmi văd copilul?”

Dincolo de neînţelegerile dintre doi adulţi, este dreptul copilului de a avea legături personale cu ambii părinți, atât timp cât nu discutăm despre o decădere din exercițiul drepturilor părintești. Dar ce putem face în situația în care, deși ambii părinți exercită împreună autoritatea părintească, unul dintre aceștia împiedică menținerea unor legături personale dintre celălalt părinte și minor?

În primul rând, este necesar să vă adresați instanței de judecată cu o cerere privind stabilirea unui program de vizită.

În măsura în care, ulterior obținerii unei hotărâri judecătorești prin care instanța de judecată a dispus stabilirea unui program de vizită, persoana în cauză continuă să refuze să permită celuilalt părinte să își exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul, există două pârghii legale la îndemână care pot fi urmate concomitent:

1. Formularea unei plângeri penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 379 Cod penal, conform căruia: „(1) Reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească spre creştere şi educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

2. Punerea în executare silită a hotărârii judecătorești prin care a fost stabilit programul de vizită. Acest lucru presupune înregistrarea unei cereri de executare silită pe rolul unui executor judecătoresc, care îi va pune în vedere debitorului să își respecte obligațiile menționate în cuprinsul hotărârii. În măsura în care acesta nu se va conforma somației executorului judecătoresc, există posibilitatea sesizării instanței de executare pentru ca aceasta să dispună obligarea debitorului la plata unei penalități (100-1000 lei) pe fiecare zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

Dacă în termen de o lună de la comunicarea încheierii prin care a fost obligat debitorul la plata penalităților, acesta nu execută obligația, executorul judecătoresc va proceda la executarea silită, procedură care se realizează în prezența unui reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecție a copilului și, atunci când aceasta apreciază ca fiind necesar, a unui psiholog. În orice caz, nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.

Dar ce se întâmplă în situația în care minorul refuză să intre în contact cu celălalt părinte?

Dacă executorul judecătoresc constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va proceda la întocmirea unui proces-verbal în care va consemna aceste constatări, pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului. În atare situație, reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța de executare pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică pe o perioadă de maxim 3 luni. Abia ulterior primirii raportului psihologului se va putea relua procedura executării silite.

Pentru mai multe informații ori solicitări ne puteți contacta la numărul de telefon 0755 706 183 ori accesând formularul contact.