La ce riscuri mă supun, în calitate de chiriaș, dacă nu închei un contract de închiriere în formă scrisă?

La ce riscuri mă supun, în calitate de chiriaș, dacă nu închei un contract de închiriere în formă scrisă?

Deși dispozițiile legale în vigoare nu impun obligativitatea încheierii unui contract de închiriere în formă scrisă, fiind suficient ca părțile să convină asupra bunului închiriat și prețului, iată la ce riscuri ne suspunem într-o atare situație:

• Riscul chiriașului de a nu fi protejat în fața legii în ipoteza în care proprietarul solicită în mod abuziv evacuarea acestuia. În primul rând, este greu de dovedit existenţa acestui contract de închiriere (mai ales în situația în care chiria se achită în numerar, iar nu prin transfer bancar), iar în al doilea rând, abuzul proprietarului care solicită evacuarea locuinţei închiriate.
• Riscul de a nu obține restituirea garanției la încetarea contractului de închiriere.
• Riscul ca proprietarul să majoreze cuantumul chiriei de la lună la lună. Astfel, nu poți avea o siguranță a derulării relației contractuale în condițiile discutate inițial.
• Riscul de a nu obține despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente ale bunului le cauzează vieții, sănătății sau integrității corporale a chiriașului.
• Inopozabilitatea contractului de închiriere față de dobânditor, în cazul în care bunul dat în locațiune este înstrăinat.
• Riscul de a nu ține cont de dreptul de preferinţă al chiriașului la încheierea unui nou contract de închiriere. Conform dispozițiilor art. 1.828 alin. 1 Cod civil: „La încheierea unui nou contract de închiriere a locuinței, chiriașul are, la condiții egale, drept de preferință. El nu are însă acest drept atunci când nu și-a executat obligațiile născute în baza închirierii anterioare”.

Pe cale de consecință, întocmirea unui contract de închiriere în formă scrisă, fie că vorbim despre un contract de închiriere sub semnătură privată ori despre un contract de închiriere încheiat la notariat, te poate proteja în fața legii.