Ordin de protecție – ce este, cum se obține și cât durează

Ce este un ordin de protecție?

Un ordin de protecție este o măsură legală prin care o persoană aflată în pericol poate cere protecție imediată din partea autorităților. În România, Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie a reglementat inițial acest instrument, însă odată cu apariția Legii nr. 26/2024 s-au introdus ajustări esențiale, menite să îmbunătățească protecția oferită victimelor și să accelereze procesul de emitere și punere în aplicare a ordinelor de protecție.

Până la apariția Legii nr. 26/2024, aceste ordine vizau doar cazurile de violență domestică. Prin noul act normativ, perimetrul familial a fost extins, iar protecția oferită devine generală. Prin urmare, orice persoană a cărei viață, integritate fizică sau psihică, ori libertate este pusă în pericol prin acte de violență din partea unei alte persoane poate solicita emiterea unui ordin de protecție.

Ce se înțelege prin acte de violență?

În sensul Legii nr. 26/2024, prin acte de violenţă se înţelege:

a)orice lovire sau act de violenţă cauzator de suferinţe fizice;

b)orice act de violenţă de natură sexuală;

c)ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;

d)fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise, creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar;

e)orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online, publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal la comunicaţii şi date private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;

f)încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;

g)orice alte acte de violenţă fizică sau psihică ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.

Cu alte cuvinte, legea acoperă toate formele de abuz — fizic, psihic, emoțional sau digital.

Există două forme de ordin de protecție:

1. Ordin de protecție provizoriu

Ordinul de protecţie provizoriu se emite de îndată, la cererea scrisă a victimei actelor de violenţă sau, după caz, a tutorelui ori a altui reprezentant legal al acesteia, de către poliţiştii care, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iau cunoştinţă de săvârşirea unui act de violenţă, iar din evaluarea situaţiei de fapt rezultă că există risc iminent cu privire la săvârşirea unui alt act de violenţă îndreptat împotriva victimei, care pune în pericol viaţa, integritatea fizică ori libertatea acesteia.

Perioada de 5 zile se calculează pe ore, adică are o durată de 120 de ore, şi începe să curgă de la momentul la care s-a emis ordinul de protecţie provizoriu.

2. Ordin de protecție emis de instanță

Poate fi solicitat direct de victimă, printr-o cerere depusă la judecătoria de la domiciliul său.

Astfel, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violenţă din partea unei alte persoane poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a)evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună;

b)reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună;

c)obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

d)interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

e)obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;

f)interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g)obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 12 luni de la data emiterii acestuia. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 12 luni de la data emiterii ordinului.

Legea impune asistență juridică obligatorie pentru ambele părți – atât pentru victimă, cât și pentru persoana acuzată de violență. În cazul în care nu aveți un avocat ales, vă va fi desemnat un avocat din oficiu din cadrul Baroului respectiv.

Extinderea măsurilor de protecție ce pot fi dispune printr-un ordin de protecție

Legea 26/2024 extinde măsurile ce pot fi incluse în ordinul de protecție. Pe lângă evacuarea agresorului din domiciliu sau interdicția de a se apropia de victimă, instanțele pot impune acum și măsuri suplimentare, cum ar fi obligarea agresorului de a participa la ședințe de consiliere psihologică sau psihoterapie.

Astfel, conform art. 12 alin. 3 din Legea nr. 26/2024. „Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară,…”. „În cazul în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, instanţa poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea sa într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri….”

Pe de altă parte, autoritățile pot monitoriza respectarea ordinului cu ajutorul brățărilor electronice, oferind astfel o protecție reală și continuă pentru victimă. Această soluție oferă o protecție sporită victimelor, asigurând un control mai strict asupra agresorilor.

Informații privind încălcarea ordinului de protecție puteți regăsi în articolul separat (click aici).

Totodată, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a pus la dispoziția victimelor violenței domestice o linie telefonică gratuită, pentru a semnala astfel de situații. Mai multe informații regăsiți pe site-ul https://anes.gov.ro/.

Importanța asistenței juridice

În concluzie, deși procedura de emitere a ordinului de protecție a fost simplificată, asistența juridică rămâne esențială. Un avocat specializat poate ghida victima prin acest proces, asigurându-se că toate elementele necesare pentru emiterea ordinului sunt corect prezentate instanței. În plus, avocatul poate asista victima în redactarea cererii și poate furniza consultanță cu privire la măsurile de protecție adecvate în funcție de specificul fiecărui caz.

Cabinetul nostru vine în sprijinul clienților oferind servicii avantajoase de asistare și reprezentare juridică în fața instanței de judecată competente în vederea emiterii ordinului de protecție. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresa de e-mail contact@avocat-alexandrov.ro.